Academician Antonie Ablov

 

(16 august 1905, or. Odesa, Ucraina – 
18 mai 1978, or. Chişinău, R. Moldova)

Chimist, domeniul științific: chimia anorganică, chimia combinațiilor complexe.

Doctor habilitat în științe chimice (1944)
Profesor universitar (1945)
Membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1961)

Ablov A

A absolvit gimnaziul la Cetatea Albă, luându-şi bacalaureatul la liceul din localitate (1923). în acelaşi an devine student la Facultatea de Fizică şi Chimie a Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi. Concomitent se înscrie la Institutul Chimico-Tehnologic din Iași, absolvind universitatea în 1927 şi institutul în 1931. În 1930 publică împreună cu renumitul profesor Nicolae Costăchescu, al cărui discipol era, un amplu studiu intitulat „Influenţa substituenţilor în baze şi în anioni asupra numărului de coordinaţie al unui metal” Aceeaşi temă a constituit obiectul tezei de doctorat, susţinută şi publicată doi ani mai târziu, în perioada 1927-1940 este asistent la Catedra de Chimie Anorganică a Universităţii din Iaşi. O scurtă perioadă a activat în calitate de inginer-cercetător la Asociaţia “Astra Română”  din Ploieşti (1939-1940). În 1940 devine şef al Catedrei de Chimie a Institutului Agricol din Chişinău, pe care o conduce până în 1946. Fiind unul dintre organizatorii Facultăţii de Chimie a Universităţii de Stat din Moldova (1946), devine şef al Catedrei de Chimie Anorganică şi totodată decan al acestei facultăţi (1946-1959), după care activează în calitate de profesor la Catedra de Chimie Anorganică timp de mai mulţi ani (1959-1978).

De numele academicianului Antonie Ablov e legată constituirea ştiinţei academice din republică. Din 1954 este şef al Laboratorului Chimico-Analitic al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S., transformat în Secţia de Chimie (1955), apoi în Secţia de Chimie Anorganică (1957) şi redenumit în 1975 în Laboratorul de Chimie a Compuşilor Coordinativi al Institutului de Chimie al A.Ş.M., pe care îl va conduce până în 1978. După fondarea Institutului de Chimie (1959) al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S., devine primul lui director (funcţie pe care o deţine până în 1961). Din 1961 şi până în 1964 este academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Tehnice a A.Ş.M. În 1965 revine în funcţia de director al Institutului de Chimie, pe care o va exercita până în 1975. În diversele sale activităţi, îmbină munca de cercetare cu activitatea de academician coordonator, de membru al Prezidiului A.Ş.M. (1961-1978) şi de preşedinte al Secţiei Chimia Compuşilor Coordinativi a Consiliului ştiinţific pentru Chimia Anorganică al A.Ş. a U.R.S.S. (1966-1978).

Academicianul Ablov este fondator al şcolii ştiinţifice în domeniul chimiei compuşilor coordinativi în Republica Moldova. Preocupările ştiinţifice au fost axate pe studiul efectului de interacţiune trans numit Cerneaev (эффект Черняева)  în clasa dioximaţilor cobaltului(III), pe elaborarea metodelor de sinteză a combinaţiilor complexe ale metalelor de tranziţie cu liganzi polidentaţi (dioxime, acizi carboxilici, baze Schiff ș.a.) şi studierea interacţiunii magnetice de schimb în compuşi polinucleari de tip cluster. În urma cercetărilor au fost:

  • evidenţiate seriile de interacţiune trans a reacţiilor de substituţie în dioximaţii cobaltului(III);
  • elucidată influenţa legăturilor metal-ligand de tip σ- şi π- asupra echilibrului chimic acid-bază;
  • determinat efectul de stabilizare a anumitor grade de oxidare a unor elemente 3d- în complecşi cu liganzi polidentaţi, efectul tranziţiei de spin în combinaţiile coordinative ale fierului(III), delocalizarea dinamică a densităţii electronice în compuşii cu valenţă mixtă şi factorii ce influenţează asupra acestor fenomene;
  • determinate condiţiile de realizare a reacţiilor pe matrice ce permit obţinerea de noi combinaţii coordinative şi de noi substanţe organice (liganzi);
  • elaborată metoda de stabilire a structurii carboxilaţilor cuprului din analiza spectrelor RES etc.


Academicianului Antonie Ablov îi aparține descoperirea fenomenului influenței trans în dioximaţii cobaltului(III), numită „Carte întredeschisă”, ce se caracterizează prin valori diferite ale unghiului dintre monoanionii α-dioximei, situaţi în partea ecuatorială a octaedrului în funcție de natura liganzilor de pe coordinata axială.

Sub conducerea Academicianului Ablov au fost extinse investigaţiile combinaţiilor coordinative ale elementelor de tranziţie prin metode cuanto-chimice, analiza cu raze X, spectroscopiile IR, UV-VIS, RMN, RES, RMG, spectrometria de masă, magnetochimia, metode calorimetrice și termogravimetrce, precum şi metodele termodinamice. Din clasele de substanţe sintetizate, a fost evidențiat un set de complecşi biologic activi şi catalizatori pentru vopsirea ţesăturilor (implementați la Combinatele de Textile din or. Kalinin (Rusia), or. Iarțev (Rusia), or. Ternopol (Ucraina)  și or. Tiraspol (R. Moldova) .

Academicianul Ablov a publicat cca. 760 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 monografii: Нoмeнклamypa нeopгaнuчecкой химии (1962, în colab.); Xuмическая cвязь в комплексных coeдuнeнияx. A participat la 93 conferinţe şi simpozioane internaţionale, a ţinut prelegeri la universităţile din Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca (România) etc.

Academicianul Antonie Ablov a contribuit la pregătirea cadrelor științifice de cea mai înaltă calificare în domeniile chimiei, dar și în cele adiacente acestora: acad. Bersuker Isaac, acad. Malinowski Tadeuș, acad. Gărbălău Nicolae, acad. Turtă Constantin, acad. Gulea Aurelian, membru corespondent Țukerblat Boris, membru corespondent Geru Ion, membru corespondent Revenco Mihail, doctor habilitat Nazarov Lira, doctor habilitat Sârțova Galina, doctor habilitat Samusi Nina, doctor habilitat Batîr Dumitru, doctor habilitat Conunov Țîlea, doctor habilitat Bovâkin Boris, doctor habilitat Belciuc Nicolae, doctor Proschina Nelea, doctor Bologa Olga, doctor Milcov Ludmila, doctor Iampolski Margarita, doctor Ciapurin Ludmila, doctor Nejelski Ludmila, doctor Brega Vladimir și mulți, mulți alții.

Pentru rezultate remarcabile, academicianul Antonie Ablov a fost distins cu titlurile de „Om Emerit”, de laureat al Premiului de Stat (post-mortem), decorat cu ordinele „Insigna de Onoare”, „Revoluţia din Octombrie” și medalia L.A. Ciugaev (Л. А. Чугаев), a fost introdus în Cartea de Onoare de Aur a RSSM (1967) ş.a.

In memoriam

Pe 13 septembrie 2004 la Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost inaugurată o placă comemorativă „Academicianul Antonie Ablov”.

Tot în anul 2004 Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a instituit o bursă de excelenţă „Academicianul Antonie Ablov”, în valoare de zece mii de lei (830 USD) anual, pentru cel mai bun doctorand în chimie.

Referințe

H. Гэрбэлэy, H. Пpocкинa, Памяти учителя. Журнал неорганической химии. 1979, т. 24, № 1.
Д. Батыр, А. Аблов. Страницы жизни и творчества. Кишинев: Штиица, 1986.
D. Batîr, Spirit încărcat de comori. Antonie Ablov -100 ani. Mediul Ambiant. 2005, 3(21), p. 47-47.
Membrii Academiei de Științe a Moldovei: Dicționar (1961-2006). Chișinău: Știința, 2006.
D. Batîr, Neliniștea memoriei. Evoluția chimiei în Moldova și avatarurile vieții. Chișinău, 2007 „Cartea întredeschisă”, un nou tip de izomerie. Academos. 2006, nr. 2, p. 29.
D. Batîr, Un savant care mai urmează a fi descoperit. Revista Moldova. 2008, nr. 4, p. 25-26.
Revista de Fizică, Astronomie, Chimie și Biologie ”Evrica”,  nr. 10-11-12 (350-351-352), 2019, pag. 62-66  și  nr. 1-2-3 (353-354-355), 2020, pag. 45-49. 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Ablov
https://peoplepill.com/people/anton-ablov/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Academicieni_moldoveni
http://enciclopedia.asm.md/?p=4647