Academician Isaac Bersuker

(12 februarie 1928, or. Chişinău, R. Moldova)

Chimist, domeniul științific: chimia cuantică, chimia fizică.

Doctor habilitat în științe fizico-matematice (1964)
Profesor universitar (1967)
Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (1972)
Membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1989)

Bersuker I

Academicianul Isaac Bersuker s-a născut la 12 februarie 1928 la Chişinău intr-o familie de meseriaşi. În anul 1952 a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, iar în 1957, doctorantura la Universitatea de Stat din Leningrad. În perioada 1953-1959 a activat la Institutul de Învăţători din Soroca şi la Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

În anul 1959, la invitaţia primului preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Iachim Grosul, se transferă la Institutul de Chimie, unde s-a manifestat din plin talentul său de cercetător şi organizator al investigaţiilor ştiinţifi ce. În perioada 1962-1964 este director adjunct al Institutului de Chimie pentru probleme de ştiinţă. După susţinerea în 1964 a tezei de doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice, fondează Laboratorul de Chimie Cuantică, pe care îl conduce aproape 30 de ani, până în 1993. Isaac Bersuker a fondat Școala ştiinţifică de Chimie Cuantică în Republica Moldova.

Academicianul Isaac Bersuker este unicul savant din Moldova, investigaţiile căruia s-au soldat cu descoperirea ştiinţifică, înregistrată în 1978 în „Registrul de Stat al URSS” cu titlul „Fenomenul de scindare-tunel a nivelelor energetice ale sistemelor poliatomice în stare de degenerare electronică”. A contribuit esenţial la dezvoltarea teoriei generale a efectului Jahn-Teller, elaborarea teoriei vibronice a feroelectricităţii, a metodei semiempirice cvasirelativiste de calcul a sistemelor moleculare şi a metodei electrono-conformaţionale de prognozare a relaţiilor „structura-activitate”, precum şi cercetările efectelor vibronice în reactivitatea chimică şi în spectroscopie.

Deosebit de actuale sunt cercetările sale în domeniul chimiei coordinative cu aplicarea principiilor fundamentale şi ale mecanicii cuantice pentru elucidarea problemelor privind reactivitatea chimică, structura electronică a moleculelor reactante, a complexului activat şi a stării de tranziţie în cataliză, modelarea sistemelor moleculare care conţin metale tranziţionale. Prof. Isaac Bersuker a propus utilizarea aşa-numitei metode electrono-conformaţionale computaţionale la identifi carea farmacoforilor şi prognozarea bioactivităţii în farmaceutică.

În total, Isaac Bersuker este autor a peste 600 de lucrări ştiinţifi ce. Ideile sale sunt continuate de numeroşi discipoli, inclusiv 50 de doctori şi 10 doctori habilitaţi, pe care Isaac Bersuker i-a tutelat şi îndrumat cu multă grijă şi afecţiune. Printre aceştia sunt doctorii habilitaţi Boris Ţukerblat, Beniamin Vehter, Victor Polinger, Serghei Borşci, Mihail Kaplan etc. Discipolii săi activează în diferite centre ştiinţifi ce din Franţa, Belgia, Spania, SUA, Israel, Turcia.

Din 1993 Isaac Bersuker este profesor la Universitatea Texas din Austin (SUA). Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate la peste 150 de conferinţe şi simpozioane internaţionale, el a ţinut prelegeri la circa 40 de universităţi din diferite ţări ale lumii. Este membru a numeroase societăţi ştiinţifi ce internaţionale, membru al colegiilor redacţionale ale unor prestigioase reviste ştiinţifi ce în domeniu. Deşi, în ultima perioadă, mai multă vreme se află în SUA, menţine legături permanente cu AŞM, contribuie la obţinerea granturilor internaţionale, participă la proiectele comune, susţine tinerii savanţi prin organizarea stagiilor peste hotare, acordarea consultaţiilor, recenzarea lucrărilor.

Pentru meritele sale ştiinţifice, academicianul Isaac Bersuker a fost distins cu Premiul de Stat, decorat cu „Ordinul de Onoare”, cu medalia „David Ben Gurion” (Israel), cu medalia „L.A. Ciugaev” (A.Ş. a Rusiei). În 1992, Centrul Internaţional Biografi c din Cambridge (Marea Britanie) i-a acordat titlul de „Om al Anului”. 

Referințe

  1. Bersuker, I. Electronic Structure and Properties of Transition Metal Compounds. Introduction to the Theory. John Wiley & Sons, 2009, 760 pag.
  2. Editors: Boggs, James and Polinger, Victor. The Jahn-Teller effect and beyond. Selected Works of Isaac Bersuker with Commentaries. Published by Academy of Sciences of Moldova. Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2008,398 p.
  3. Bersuker, I. B.; Polinger, V. Z. Vibronic Interactions in Molecules and Crystals. Springer-Verlag, Heidelberg, 1988, 385 p.
  4. Ed. Bersuker, I.B. The Jahn-Teller Effect. A Bibliographic Review. IFI/Plenum, New York, 1984, 590 p.
  5. Берсукер, И. Б.; Полингер, В. З. Вибронные взаимодействия в Молекулах и кристаллах. Наука, Москва, 1983 336 с.
  6. Bersuker, I. B. Electronic Structure and Properties of Coordination Compounds. Introduction to the Theory (Russ.). Second Edition, Chemistry, Leningrad, 1976, 350 p.
  7. Academia de Științe a Moldovei. Academicieni și membri corespondenți. Duca Gh. (coord.), Chișinău, 2015, 192 p.
  8. Vlad, P. Ed. The Institute of Chemistry of the AS MSSR (1959-1984 years). Stiinta: Chisinau, 1987, 145 p. (in Russian).
  9. Aricu A., Nastas R., Cocu M. The Institute of Chemistry at 60 years anniversary. Brief history, achievements and perspectives. Chemistry Journal of Moldova, 2019, 14(1), p. 8-31. doi: http://dx.doi.org/10.19261/cjm.2019.349.